PARAPSIHOLOGÍE s. f. Ramură a psihologiei care studiază fenomenele psihice paranormale (percepția extrasenzorială, telepatia etc.) care nu sunt încă explicate științific; metapsihologie. – Din fr. parapsychologie. Vezi definitia »

COMPOZÍȚIE, compoziții, s. f. 1. Totalitatea elementelor care alcătuiesc o unitate; structură, compunere, alcătuire. 2. Operă, bucată, compunere artistică, în special muzicală. ♦ Studiul regulilor de compunere a unei bucăți muzicale; totalitatea cunoștințelor muzicale care permite compozitorului să se exprime într-o formă artistică. 3. Felul în care sunt dispuse elementele imaginii într-un tablou, astfel încât se se echilibreze între ele. ♦ Gen de pictură, de sculptură, de desen reprezentând personaje în acțiune. 4. Joc al unui actor care interpretează un rol bazându-se în primul rând pe trăsăturile distinctive ale personajului respectiv. 5. Exercițiu școlar constând în dezvoltarea în scris a unei teme cu caracter literar date de profesor; compunere. 6. Aliaj de cositor cu care se căptușește suprafața unei piese metalice care freacă altă suprafață metalică, cu scopul de a micșora frecarea. – Din fr. composition, lat. compositio. Vezi definitia »

CHIROMANȚÍE s. f. Procedeu prin care se poate ghici caracterul sau destinul cuiva pe baza interpretării liniilor din palmă. – Din it. chiromanzia, fr. chiromancie. Vezi definitia »

BIOSPECTROSCOPÍE s. f. examinare a țesuturilor vii cu spectroscopul. (< bio- + spectroscopie) Vezi definitia »

REDUPLICÁȚIE s.f. Reduplicare. ♦ (Lit.) Anadiploză. [Gen. -iei, var. reduplicațiune s.f. / < fr. reduplication, it. reduplicazione, lat. reduplicatio]. Vezi definitia »