LÍMFĂ, limfe, s. f. Lichid transparent, incolor sau gălbui, care circulă prin vasele și ganglionii limfatici și în spațiile intercelulare ale organismului vertebratelor, transportând diferite substanțe între sânge și țesuturi. – Din fr. lymphe, lat. lympha. Vezi definitia »

COORDINÁNȚĂ s. f. 1. legătură chimică particulară care explică legătura mai multor molecule dintr-un compus complex. 2. (fiz.) număr al ionilor sau atomilor legați direct la un element central. (< fr. coordinence) Vezi definitia »

BUBULÍȚĂ, bubulițe, s. f. Diminutiv al lui bubă. Vezi definitia »

GOMFRÉNĂ s. f. plantă erbacee cu tulpina ramificată de la bază și cu flori violet-lucitoare. (< lat. gomphrena) Vezi definitia »

rúdă (rúde), s. f. – 1. Viță, rasă. – 2. Națiune, popor. – 3. Familie, casă. – 4. Rubedenie, neam. Sl. rodŭ, bg. roda, cf. rod (Cihac, II, 316; Șeineanu, Semasiol., 195; Candrea), dar rezultatul o › u este greu de explicat. Din această cauză, Tiktin a preferat să pornească de la sl. ruda „minereu”, care pare greu de admis semantic. Poate roadă, care convine cu privire la sens, s-a contaminat cu rudă „par”, dacă acest cuvînt înseamnă uneori „ramură”, fiindcă ideea de „ramură” e legată strîns de cea de „familie”. Oricum, der. lui rudă pornind de la rod este evidentă, mai ales în der. ca rudaci, rudățea. Der. rudi (var. înrudi), vb. (a deveni rudă); rudenie (var. rubedenie), s. f. (rudă, înrudire; relație strînsă, membru de familie), a cărui der. pare să fi suferit influența sb. rodbina „rudă” (Scriban); rudaci, adj. (berbec de prăsilă); rudățea, adj. (oaie de prăsilă). Vezi definitia »