FIU, fii, s. m. 1. Persoană de sex bărbătesc, considerată în raport cu părinții săi; copil¹, fecior, băiat. ♦ (La voc.) Termen afectuos cu care se adresează cineva mai în vârstă unei persoane mai tinere de sex bărbătesc. 2. Fig. Cetățean, membru al unei colectivități (de care acesta se simte foarte atașat). – Lat. fîlius. Vezi definitia »

AUDITÓRIU, (2) auditorii, s. n. 1. Totalitatea auditorilor; asistență. 2. Sală de cursuri într-o școală (de grad superior). [Pr.: a-u-] – Fr. auditoire (lat. lit. auditorium). Vezi definitia »

SARCOFÁGIU s. n. v. sarcofag. Vezi definitia »

chiolhaníu, chiolhaníi, s.m. (înv.) om șiret, ceapcân. Vezi definitia »

PALÁDIU¹ s. n. 1. (ant.) statuie de lemn îmbrăcată în veșminte sau cu o armură a zeiței Pallas Atena, ocrotitoare a cetăților. 2. (fig.) ocrotire, apărare; garanție. (< lat., fr. palladium) Vezi definitia »