PLASATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care plasează ceva; (spec.) persoană care plasează pe spectatori la locurile lor în sălile de spectacole. [După fr. placeur]. Vezi definitia »

ASPIRATÓR², -OÁRE, aspiratori, -oare, adj. Care aspiră (1). – După fr. aspirateur. Vezi definitia »

REOSPĂLĂTÓR, reospălătoare, s. n. Jgheab înclinat, confecționat din tablă și căptușit cu faianță, utilizat la spălarea, respectiv la concentrarea cărbunilor. [Pr.: re-o-] – Reo- + spălător. Vezi definitia »

COLECTÓR, -OÁRE adj. Care colectează fluide. // s.n. 1. Încăpere, recipient sau conductă pentru acumularea (temporară a) materialelor fluide, granulare sau pulverulente. 2. Organ al rotorului unor mașini electrice având rolul de a comuta legăturile dintre înfășurarea rotorului și circuitul exterior. 3. Substanță organică folosită ca reactiv la flotația mineralelor pentru a concentra particulele de minerale în spumă. // s.m. și f. Achizitor de mărfuri, de produse etc. pentru stat, pentru o anumită instituție etc. [Cf. fr. collecteur]. Vezi definitia »

BUCINÁTOR s.m. (La romani) Suflător din bucină; gornist, trompetist. [< lat. bucinator]. Vezi definitia »