Definita cuvantului fondant
FONDÁNT s.m. 1. (Metal.) Substanță care formează împreună cu altă substanță un compus cu punctul de topire inferior punctului de topire al componenților. 2. Medicament care ajută la reducerea unei inflamații. 3. Șerbet. // adj.f. Bomboană fondantă (și s.f.) = bomboană făcută dintr-o compoziție asemănătoare șerbetului și umplută cu o compoziție aromată. [< fr. fondant].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fondant
GISMÉNT s. n. 1. unghiul format de axa unei (aero)nave cu direcția către un post de radioemisiune. ◊ unghi făcut de direcție cu liniile nord-sud ale caroiajului unei hărți. 2. dispoziția straturilor minerale în scoarța Pământului. ◊ strat de minerale. (< fr. gisement) Vezi definitia »
PREDISPOZÁNT, -Ă adj. (Franțuzism) Care predispune la... [< fr. prédisposant]. Vezi definitia »
AGÉNT, -Ă s.m. și f. 1. Reprezentant al unui stat, al unei instituții, al unei întreprinderi etc., care are anumite însărcinări; cel care lucrează în numele cuiva, care îndeplinește o misiune publică. 2. Orice factor care dă naștere unei acțiuni, factor activ. 3. Nume de agent = substantiv sau adjectiv care arată pe cel care îndeplinește acțiunea unui verb. 4. Spion. [Pl. -enți, (1,4) -nte, var. aghent, -ă s.m.f. / < fr. agent, cf. it. agente, germ. Agent, lat. agens < agere – a face]. Vezi definitia »
DISTORSIONÁNT, -Ă adj. Care produce distorsiuni. [Pron. -si-o-. / < distorsiona]. Vezi definitia »
INCONGRUÉNT, -Ă, incongruenți, -te, adj. Care nu este congruent, care nu se potrivește, care nu este în concordanță cu ceva; nepotrivit, neconcordant. [Pr.: -gru-ent] – Din lat. incongruens, -ntis, it. incongruente. Vezi definitia »