SUBTÍL, -Ă, subtili, -e, adj. 1. (Despre oameni și despre însușirile, manifestările lor; adesea adverbial) Care sesizează, pătrunde cele mai mici amănunte, care poate face distincțiile cele mai fine; ager, pătrunzător, perspicace, fin. 2. Care se descoperă numai printr-o cercetare atentă, amănunțită; greu de distins, de recunoscut, de sesizat. ♦ Care tratează cu multă finețe, cu mult spirit analitic, cu ingeniozitate probleme grele, abstracte; care, pentru a fi înțeles, cere o mare ascuțime a minții. 3. (Rar) Foarte subțire; transparent, ușor. – Din fr. subtil, lat. subtilis. Vezi definitia »

spargábil, spargábilă, adj. (înv.; despre fructe și carnea lor) care se sparge ușor. Vezi definitia »

AFÍL, -Ă adj. (despre plante) cu tija lipsită de frunze. (< fr. aphille) Vezi definitia »

kabíl adj. m., s. m., pl. kabíli (-bili); adj. f., s. f. kabílă, pl. kabíle Vezi definitia »

DEMONSTRÁBIL, -Ă adj. Care se poate demonstra. [Cf. lat. demonstrabilis, fr. démontrable]. Vezi definitia »