STUPOÁRE s.f. 1. Uluire; stupefacție. 2. Stare deprimantă care apare în unele psihoze, ducând la amuțire și la imobilitate completă. [< fr. stupeur, cf. lat. stupor]. Vezi definitia »

CONSULTÁRE, consultări, s. f. Acțiunea de a (se) consulta și rezultatul ei; solicitare a unui aviz, ascultare a unei păreri; întrebare, cercetare. – V. consulta. Vezi definitia »

subcărmuíre, subcărmuíri, s.f. (înv.) organ de conducere și administrare al unui plai și al unei plase, care era condus de un subcârmuitor; clădirea și personalul acestui organ. Vezi definitia »

DESCRÍERE s. f. 1. acțiunea de a descrie. 2. (pasaj dintr-o) lucrare în care se descrie un aspect din natură, o ființă sau un lucru, un proces etc.; descripție. (< descrie) Vezi definitia »

zgândăríre s. f., g.-d. art. zgăndărvrii; pl. zgândăríri Vezi definitia »