GÉRMEN s.m. 1. Sămânță sau corpuscul care, puse în condiții favorabile, se dezvoltă și dau naștere unei noi plante sau unui nou animal. ♦ Microb. 2. (Fig.) Cauză, element care dă naștere la ceva. [Var. germene s.m. / < lat. germen, cf. fr. germe]. Vezi definitia »

-XÉN elem. v. xeno-. Vezi definitia »

EXOGÉN, -Ă, exogeni, -e, adj. 1. (Med.) Care se formează, se dezvoltă la exterior; care se datorește unor cauze din afara organismului. 2. (Despre procese geologice) Care rezultă, care se datorește unor cauze din afara pământului și în special energiei solare captate de planetă. – Din fr. exogène. Vezi definitia »

FRIGORIGÉN, -Ă adj. (despre un sistem fizio-chimic) care poate produce frig. ♦ agent ~ = substanță (freon, amoniac etc.) care, vaporizându-se la temperatură joasă, absoarbe căldura; agregat ~ = parte a unei instalații frigorifice în care agentul frigorigen își modifică continuu starea de agregare, producând frig. (< fr. frigorigène) Vezi definitia »

HEXACLORBENZÉN s. m. Compus chimic obținut prin substituirea atomilor de hidrogen din benzen cu atomi de clor, întrebuințat la combaterea mălurii grâului. – Din fr. hexachlorobenzène. Vezi definitia »