HAGIOLOGÍE s. f. ansamblu de scrieri care tratează despre sfinți sau despre lucruri sfinte. (< fr. hagiologie) Vezi definitia »

MINIBATERÍE s. f. baterie de proporții reduse. (< mini¹- + baterie) Vezi definitia »

GEOFAGÍE s.f. (Biol.) Hrănire cu pământ, faptul de a fi geofag. [Gen. -iei. / < fr. géophagie]. Vezi definitia »

STRIÁȚIE s.f. Dungă, linie foarte fină, în relief, paralelă cu alte dungi asemănătoare. ♦ (La pl.) Sistem de asemenea dungi. [Gen. -iei, var. striațiune s.f. / < fr. striation]. Vezi definitia »

TAHEOMETRÍE/TAHIMETRÍE s. f. metodă de măsurare indirectă și rapidă a unghiurilor, a distanțelor și a diferențelor de nivel dintre anumite puncte de pe teren cu ajutorul taheometrului; celerimetrie, stadimetrie. (< fr. tachéométrie) Vezi definitia »