PARADÓX s.n. 1. Contradicție logică-formală, apărută în ciuda respectării corectitudinii logice a raționamentului; părere contrară adevărului unanim recunoscut; (p. ext.) ciudățenie, nepotrivire. 2. Fapt despre care se poate demonstra atât că este adevărat, cât și că este fals. [Pl. -xuri, -xe. / cf. fr. paradoxe, lat., gr. paradoxon < gr. para – contra, doxa – părere]. Vezi definitia »

ORTODÓX, Ă, ortodocși, -xe, adj. 1. Care ține de biserica creștină răsăriteană, de ortodoxie, care este conform cu doctrina acestei biserici; (despre persoane) care este adept al ortodoxismului. ♦ (Substantivat) Persoană de religie creștină răsăriteană. 2. Conform cu principiile tradiționale ale unei doctrine, ale unei dogme etc., considerată ca fiind singura adevărată; (despre oameni) care urmează cu fermitate (sau dogmatic) o asemenea doctrină. – Din ngr. orthódoxos, lat. orthodoxus, fr. orthodoxe. Vezi definitia »

ETERODÓX/HETERODÓX, -Ă adj., s. m. f. (om) de altă credință decât cea oficială. (< fr. hétérodoxe) Vezi definitia »

BOX¹ s. n. 1. Luptă cu pumnii între doi sportivi, efectuată cu mănuși speciale, după anumite reguli; pugilistică. 2. Armă alcătuită dintr-o placă de metal cu găuri pentru degete cu care se atacă cu pumnul strâns. – Fr. boxe (<engl.). Vezi definitia »

JUKE-BOX s.n. (Anglicism) Electrofon automat care poate fi pus în funcțiune cu fise, instalat de obicei în localuri publice. [Pron. giúc-box. / < engl., fr., it. juke-box]. Vezi definitia »