ULTRÁJ, ultraje, s. n. Ofensă, insultă, amenințare, act de violență împotriva unui reprezentant al autorității publice aflat în exercițiul funcțiunii (și care constituie o infracțiune); p. gener. jignire, ofensă (gravă), amenințare, act de violență împotriva cuiva. [Var.: ultrágiu s. n.] – După fr. outrage, it. oltraggio. Vezi definitia »

ALIÁJ, aliaje, s. n. Produs metalic obținut prin topirea laolaltă a anumitor metale sau a unor metale cu metaloizi. [Pr.: -li-aj] – Din fr. alliage. Vezi definitia »

CAPOTÁJ s. n. capotare. (< fr. capotage) Vezi definitia »

REMORCÁJ, remorcaje, s. n. Remorcare. – Din fr. remorquage. Vezi definitia »

MARTIRÁJ s. n. martiriu. (< martir + -aj) Vezi definitia »