Definita cuvantului frontal
FRONTÁL, -Ă adj. 1. Din regiunea frunții. 2. Din (așezat în) față. ◊ Abataj frontal = abataj al minereului făcut pe un front foarte lung în direcția filonului; (p. ext.) locul unde se execută o astfel de operație. ♦ Referitor la front (5) [în DN]. // s.n. 1. Os al craniului care formează fruntea și o parte din orbite. 2. Parte proeminentă a unui obiect. [< fr. frontal].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu frontal
CARDINÁL, -Ă, cardinali, -e, adj., s. m. I. Adj. Principal, esențial, fundamental. ◊ Punct cardinal = fiecare dintre cele patru direcții principale ale orizontului, care ajută la determinarea poziției unui punct de pe glob. Numeral cardinal = numeral care exprimă un număr întreg abstract sau un număr determinat de obiecte, ființe etc. II. S. m. Titlu din ierarhia bisericii catolice, purtat de înalții demnitari care alcătuiesc consiliul papei și dintre care se alege noul papă; persoană care poartă acest titlu. ♦ (Adjectival; în sintagma) Roșu cardinal = roșu purpuriu. – Din fr. cardinal, lat. cardinalis. Vezi definitia »
UNIPERSONÁL, -Ă adj. 1. de către, pentru o singură persoană. 2. (despre verbe, forme și construcții verbale) care se folosește numai la persoana a 3-a singular. (< fr. unipersonnel) Vezi definitia »
COLOIDÁL, -Ă adj. coloid. ♦ stare ~ă = stare de diviziune a materiei în care particulele constitutive au dimensiuni între aceea a moleculelor lor și aceea a suspensiilor. (<fr. colloïdal) Vezi definitia »
ȚIGNÁL s. n. v. semnal. Vezi definitia »
ARMORIÁL, -Ă, armoriali, -e, adj. (Rar) Referitor la blazon, la embleme. [Pr.: -ri-al] – Din fr. armorial. Vezi definitia »