PATÉNTĂ s. f. 1. drept exclusiv acordat unui inventator, unei autorități de a folosi și de a comercializa o invenție, o inovație etc.; act, diplomă care conferă acest drept; brevet. ♦ ~ de sănătate = document care se dă unui vas la plecarea dintr-un port și prin care se confirmă starea sanitară a portului. ◊ (fig.) sistem, procedeu (propriu cuiva). 2. (în trecut) impozit care se plătea pentru un anumit comerț sau o anumită industrie. ◊ licență (pentru exercitarea unui anumit comerț). (< fr. patente, germ. Patent) Vezi definitia »

NEȘÁNSĂ s.f. Întâmplare nefavorabilă; ghinion, nenoroc. [< ne- + șansă]. Vezi definitia »

DRÁNIȚĂ, dranițe, s. f. Fiecare dintre scândurelele subțiri de lemn de brad, mai mari decât șindrila, cu care se acoperă unele case țărănești. – Din rus. dranița, ucr. dranycá. Vezi definitia »

cuculínă, cuculíne, s.f. (reg.) fată înaltă și subțire. Vezi definitia »

cărícă (căríci), s. f. – Rotiță. Mag. karika (DAR). În Trans. Vezi definitia »