Definita cuvantului fulgurație
FULGURÁȚIE s.f. 1. Fulgerare fără tunet în regiunile înalte ale atmosferei. 2. Scânteie electrică de înaltă frecvență folosită pentru cauterizări. [Gen. -iei, var. fulgurațiune s.f. / cf. fr. fulguration, lat. fulguratio].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu fulgurație
cópie (cópii), s. f. – Cuțit cu dublu tăiș, folosit la slujba religioasă. Sl. kopije (Miklosich, Slaw. Elem., 25; Lexicon, 302; Cihac, II, 72), din gr. ϰοπίς. Vezi definitia »
GRAMATOLOGIE s. f. Studiul scrisului (scriiturii) ca limbaj. -Din fr. Grammatologie Vezi definitia »
PARALOGÍE, paralogii, s. f. (Rar) Transformare analogică a formei unui cuvânt prin apropierea lui de un alt cuvânt asemănător; cuvânt rezultat dintr-o astfel de transformare; enunț care conține asemenea cuvinte. – Din fr. paralogie. Vezi definitia »
PROTOZOOLOGÍE s. f. Ramură a zoologiei care studiază organismele unicelulare. [Pr.: -zo-o-] – Din fr. protozoologie, engl. protozoology. Vezi definitia »
GRAFOFOBÍE s. f. fobia de a scrie; cheirofobie. (< fr. graphophobie) Vezi definitia »