AUXOTÓNIC, -Ă adj. (despre mișcări, contracții) cauzat de creșterea tensiunii de turgescență. (< fr. auxotonique) Vezi definitia »

VAGOTÓNIC, -Ă I. adj. referitor la vagotonie. II. adj., s. m. f. (individ) la care predomină sistemul parasimpatic. (< fr. vagotonique) Vezi definitia »

PSIHOLINGVÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la psiholingvistică. II. s. f. disciplină care studiază mecanismul psihic al limbajului; psihologia limbajului. (< fr. psycholinguistique) Vezi definitia »

PROCLÍTIC, -Ă, proclitici, -ce, adj. (Gram.; despre cuvinte) Care nu are accent propriu și este așezat înaintea altui cuvânt cu care face corp fonetic comun. – Din fr. proclitique. Vezi definitia »

VREMÉLNIC, -Ă, vremelnici, -ce, adj. De scurtă durată; temporar, trecător; instabil; efemer; vremelnicesc. ♦ Spec. Care are o viață efemeră. – Vreme + suf. -elnic. Vezi definitia »