Definita cuvantului furoare
FUROÁRE s.f. (Rar) 1. Mânie, delir furios, furie. 2. Pasiune violentă; încântare. ◊ (Fam.) A face furori = a provoca admirație (mai ales prin aspectul exterior). [Cf. fr. fureur, lat. furor].
Sursa: DN
Sursa: DN
Cuvinte ce rimeaza cu furoare
CANDIZÁRE s.f. Transformare a zahărului în candel. [După fr. candisation]. Vezi definitia »
VERNALIZÁRE s.f. Iarovizare. [< vernaliza]. Vezi definitia »
care apartine cunoasterii initiale, cuvant folosit in psihologie pentru invatarea strategiilor de cunoastere Vezi definitia »
ÎNCORPORÁRE, încorporări, s. f. Acțiunea de a încorpora și rezultatul ei; încorporație. [Var.: incorporáre s. f.] – V. încorpora. Vezi definitia »
ÎNVĂLMĂȘÍRE, învălmășiri, s. f. Acțiunea de a (se) învălmăși și rezultatul ei; învălmășeală. – V. învălmăși. Vezi definitia »