Definita cuvantului julă
júlă, júle, s.f. (reg.) 1. femeie cu părul pieptănat îndărăt, cu tâmplele și fruntea goale. 2. femeie sărăcăcios îmbrăcată și încrezută.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu julă
CERVICÍTĂ s. f. colpită. (< fr. cervicite) Vezi definitia »
ALBÁDĂ, albade, s. f. Alboradă. – Din sp. albada. Vezi definitia »
FÁPTĂ, fapte, s. f. Acțiune săvârșită, act îndeplinit de cineva; fapt; ispravă. ◊ Fapte de arme = acte de eroism militar. ◊ Loc. adv. (Înv.) În faptă = în realitate, de fapt. – Lat. facta (pl. lui factum) devenit sg. f. Vezi definitia »
păioáră (păioáre), s. f. – Giulgiu, văl cu care se acoperă fața morților. Lat. palliǒla (Pușcariu 1247; Candrea-Dens., 1311; REW 6167a). Der. din pai (Weigand, Krit. Jb., XII, 1, 99) nu pare posibilă, cf. Rosetti, I, 79. Vezi definitia »
LÓSTRIȚĂ, lostrițe, s. f. Pește răpitor, asemănător cu păstrăvul, cu corpul lung, aproape cilindric, cu gura mare și cu dinții puternici, care trăiește în râurile de munte (Hucho hucho). – Cf. ucr., rus. losos' „somon”. Vezi definitia »