COPERÍȘ, coperișuri, s. n. (Înv. și pop.) Acoperiș. – Coperi (înv. „a acoperi” < lat.) + suf. -iș. Vezi definitia »

BAȘ¹- (Înv.) Element de compunere având sensul de „principal, cu gradul cel mai înalt”, izolat din cuvinte turcești care denumeau funcții sau ranguri (baș-aga, baș-caimacam etc.) și folosit uneori la formarea de substantive. – Din tc. baș. Vezi definitia »

BAȘ², adv. (Reg.) Chiar, tocmai. – Din scr. baš. Vezi definitia »

ENORIÁȘ, -Ă, enoriași, -e, s. m. și f. Persoană care, practicând un cult, ține de o anumită parohie. [Pr.: -ri-aș] – Enorie + suf. -aș. Vezi definitia »

sugáș, sugáși, s.m. (înv.) copil care suge lapte; care se hrănește numai cu lapte; sugaci. Vezi definitia »