JÚNTĂ s.f. Uniune, organizație restrânsă. ♦ Denumire dată în țările iberice și latino-americane unui grup de insurgenți care cucerește puterea de stat prin forța armelor. [Pron. hun-. / < fr. junte, sp. junta]. Vezi definitia »

PĂRUIÁLĂ, păruieli, s. f. (Fam.) Acțiunea de a (se) părui¹ (1); p. gener. încăierare, bătaie, chelfăneală. [Pr.: -ru-ia-] – Părui¹ + suf. -eală. Vezi definitia »

COORDINÁTĂ s.f. v. coordonată. Vezi definitia »

zavélcă (-ci), s. f. – Șorț popular. – Var. zăvelcă, zevelcă, zuvelcă, suvelcă. Origine incertă. Din sl. zaviti „a înfășura” (Cihac, II, 470) sau din bg. zavirka (Tiktin; Rosetti, III, 46), zaverka (Candrea), zavievka (Scriban) este dificil fonetic. După Conev 84, din bg. zavijalka. În Olt. și Trans. Vezi definitia »

CORESPONDÍNȚĂ s.f. v. corespondență. Vezi definitia »