BAZÍLICĂ, bazilici, s. f. 1. Biserică romano-catolică medievală, în formă de dreptunghi, împărțită în interior în trei părți prin șiruri de coloane; (azi) nume dat unei biserici sau unei catedrale impunătoare. 2. (La romani) Edificiu public cu interiorul împărțit, prin șiruri de coloane, în trei sau în cinci părți. – Din fr. basilique, lat. basilica. Vezi definitia »

știólniță s.f. (reg.) 1. bulboană. 2. (deprec.) femeie desfrânată. Vezi definitia »

UROPIGIÁNĂ adj. glandă ~ă = glandă sebacee la baza cozii la păsări, cu a cărei grăsime acestea își ung penele cu ciocul. (< fr. uropygienne) Vezi definitia »

CORÚNCĂ, corunce, s. f. Dispozitiv folosit în industria extractivă pentru a prinde și a extrage prăjinile sau țevile rămase în gaura de sondă în urma unei avarii. – Et. nec. Vezi definitia »

PERICOLECISTÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație cu aderențe a colecistului. [< fr. péricholécystite]. Vezi definitia »