Definita cuvantului lăcătui
lăcătuí, lăcătuiésc, vb. IV (reg.) 1. a închide cu lacătul. 2. a-și face locaș.
Sursa: DAR
Sursa: DAR
Cuvinte ce rimeaza cu lăcătui
INSTITUÍ, instítui, vb. IV. Tranz. A înființa, a întemeia, a funda (prin lege); a stabili, a alcătui1. – Din fr. instituer, lat. instituere. Vezi definitia »
CARTIRUÍ vb. tr. a încartirui. (după rus. kvartirovati) Vezi definitia »
BENCHETUÍ, benchetuiesc, vb. IV. Intranz. A petrece în ospețe; a chefui. – Din benchet. Vezi definitia »
spoveduí (= spovedi) vb. (ind.prez. 1 spoveduiesc) Vezi definitia »
CINĂTUÍ, cinătuiesc, vb. IV. Tranz. (Reg.; adesea fig.) A curăța păsări, pești etc. (de fulgi, de solzi etc.) și a-i tăia în bucăți, pentru a pregăti mâncarea – Cf. magh. csinált „pregătit”. Vezi definitia »