ceotí, ceotésc, vb. IV (reg.) a infecta. Vezi definitia »

șcortí, vb. IV (reg.) a căuta ceartă. Vezi definitia »

CHIFTÍ, pers. 3 chiftește, vb. IV. Intranz. (Despre lichide) A ieși la suprafață (din pământ) în urma unei apăsări (ușoare). ♦ (Despre obiecte îmbibate cu lichid) A elimina lichid în urma unei apăsări (ușoare); a musti. ♦ (Despre partea lichidă a unor alimente expuse la foc) A ieși la suprafață. – Formație onomatopeică. Vezi definitia »

mărgărití (și mărgăritărí), pers. 3 sg. mărgăritéște, vb. IV (reg.; despre iarbă) a face flori ca mărgăritarul. Vezi definitia »

CHIOTÍ, chiotesc, vb. IV. Intranz. A scoate chiote; a chiui. ♦ (Rar) A răsuna. Valea chiotește. [Pr.: chi-o-] – Din chiot. Vezi definitia »