ALEATÓRIU, -IE adj. care depinde de un eveniment incert; supus hazardului; întâmplător; stocastic. ♦ variabilă ~ ie (sau stocastică) = mărime care poate avea diferite valori, fiecare dintre ele fiind luată ca o anume probabilitate; muzică ĩe = muzică în care autorul introduce elemente de hazard, de improvizație. (< fr. aléatoire, lat. aleatorius) Vezi definitia »

ALÚVIU s. n. Perioadă geologică din era cuaternară, care durează de la retragerea ghețarilor până în zilele noastre. – Fr. alluvium (lat. lit. alluvium). Vezi definitia »

TABULÁRIU s.n. Arhivă publică sau particulară din vechea Romă. [Pron. -riu. / < lat. tabularium]. Vezi definitia »

glénciu s.n. (reg.) 1. ghețuș. 2. scrânciob, legănuș. Vezi definitia »

soráriu, sorárie, adj. (înv.) solar. Vezi definitia »