ASTRALÍTĂ s. f. v. astralit. Vezi definitia »

cánură s. f., g.-d. art. canurei; pl. - Vezi definitia »

ARHIDIECÉZĂ s. f. dieceză condusă de un arhiepiscop. (după fr. archidiocèse) Vezi definitia »

sámcă s. f. – 1. Nume popular al diavolului. – 2. Boală de copii, atribuită unei intervenții malefice. Origine incertă. Pare să fie sl. (bg.) samŭ, sama, samo „același, aceeeași” în forma dim., caz în care ar un eufemism, cf. iele, dînsele. Der. din sl. samŭka „femeie” (Scriban) nu pare convingătoare. Cf. Samodiva, s. f. (duh rău, drăgaică), din același cuvînt sl., și bg. diva „zînă”; pentru comp., cf. samavolnic, samodîrjeț. – Der. sămcuță, s. f. (năsturel, Nastartium officinale). Vezi definitia »

HALOGENÚRĂ s. f. compus al unui halogen cu un alt element sau cu un radical. (< fr. halogénure) Vezi definitia »