ȘINTOÍSM s. n. religie tradițională a japonezilor, religia de stat până la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, caracterizată prin animism, venerarea Soarelui ca divinitate principală și prin cultul spiritelor strămoșilor, al eroilor și al mikadoului. (< fr. shintoïsme) Vezi definitia »

NEOLIBERALÍSM s. n. curent în economia politică contemporană care, formal, critică intervenția statului în economie și se declară împotriva monopolurilor, dar care teoretizează de fapt necesitatea unor forme ale capitalului monopolist de stat. (< fr. néolibéralisme) Vezi definitia »

PARAMAGNETÍSM s.n. Proprietate a corpurilor de a se magnetiza temporar în direcția intensității locale a câmpului magnetic. [< fr. paramagnétisme]. Vezi definitia »

FRAGMENTÍSM s.n. Tendință literară dezvoltată în primii ani ai sec. XX, care prefera scurte fragmente de proză ca mijloc de expresie al scriitorului. [Cf. it. frammentismo]. Vezi definitia »

TROȚKÍSM s.n. Curent ostil marxism-leninismului, care nega ideea hegemoniei proletariatului în revoluție, posibilitatea și necesitatea alianței clasei muncitoare cu țărănimea, posibilitatea revoluției la început într-o singură țară, a dictaturii proletariatului și posibilitatea construirii socialismului în fosta U.R.S.S. [< fr. trotskysme, cf. Troțki – contrarevoluționar rus]. Vezi definitia »