–NOM Element secund de compunere savantă, cu sensul de „care dirijează”, „diriguitor”, „conducător”. [< fr. -nome, it. -nomo, cf. gr. nomos]. Vezi definitia »

MONOCRÓM, -Ă adj. Care are o singură culoare; monocromatic (1) [în DN]. (Despre o pictură) Executată în valorile apropiate ale aceluiași ton. V. camaieu, grisai. ♦ (Fig.) Monoton, uniform. [< fr. monochrome, cf. gr. monos – unic, chroma – culoare]. Vezi definitia »

POTAMODRÓM, -Ă adj. (despre pești) care migrează dintr-un râu într-altul. (< potamo- + -drom) Vezi definitia »

NICRÓM s.n. Aliaj de fier, crom și nichel. [< fr. nichrome, cf. ni(chel) + crom]. Vezi definitia »

MONOCRÓM, -Ă adj. 1. cu o singură culoare; monocromatic (1); unicolor. 2. (despre o pictură, un tipar etc.) executat în valori apropiate ale aceluiași ton. 3. (fig.) monoton, uniform. (< fr. monochrome) Vezi definitia »