ilíc (ilíce), s. n. – Pieptar fără mîneci. Tc. yelek (Șeineanu, II, 225; Lokotsch 951), cf. ngr. γελέϰι, alb. jeljek, bg. elek, sb. jelek și sp. jaleco, it. gilè, giulecca (Battisti, III, 1807, 1820), fr. gilet (‹ jiletcă). Vezi definitia »

AEROTÉRMIC, -Ă adj. referitor la aerodinamică și termodinamică. (< fr. aérothermique) Vezi definitia »

PUPÍC, pupici, s. m. (Fam. și în limbajul copiilor) Diminutiv al lui pup. – Pup + suf. -ic. Vezi definitia »

POLÉNIC adj. sac ~ = fiecare dintre cavitățile din anterele staminelor în care se formează polenul. (< fr. pollinique) Vezi definitia »

PALEOGEOGRÁFIC, -Ă, paleogeografici, -ce, adj. Referitor la paleogeografie, de paleogeografie. [Pr.: -le-o-ge-o-] – Din fr. paléogéographique. Vezi definitia »