1. țigan care scotocește în gunoaie. din rromani cokalos=os Vezi definitia »

MATEMATICIÁN, -Ă s. m. f. specialist în matematică. (< fr. mathématicien) Vezi definitia »

bădărán (bădăráni), s. m. – Mitocan, necioplit. Mag. badaró „persoană care vorbește grosolan”, cu suf. -an (DAR). Cuvîntul mag. s-a păstrat în Mold. ca nume de familie (Bădărău) și bădărău, s. n. (turtă de porumb cu brînză), termen de circulație restrînsă, care pare a se explica prin noțiunea intermediară de „amestecat” sau „compus” (Scriban). Nu sînt probabile relațiile stabilite de Tiktin cu bade, și de Löbel cu tc., per. bedran „licențios”. Nici der. din țig. bedoro „flăcău, fată” nu pare sigură (Graur 123), bedoran „țăran” (primul cuvînt pare der. din mag. și al doilea din rom.). Der. bădărancă, s. f. (femeie cu apucături grosolane, mojică); bădărănesc, adj. (grosolan, mojic); bădărănie, s. f. (grosolănie, mitocănie); bădărănos, adj. (grosolan). Vezi definitia »

BELOMORIAN 1. Subdiviziune superioară a Arhaicului din Scutul Baltic, reprezentată prin gnaise granulitice și amfibolite. 2. Ciclu geotectonic desfășurat la sfîrșitul Arhaicului în Scutul Baltic. Structurile tectonice rezultate au constituit lanțul muntos al Celomoridelor din jurul Mării Albe. Vezi definitia »

CORDOVÁN s. n. piele de capră sau de oaie tăbăcită fin după anumite procedee practicate la Cordoba. (< it. cordovano) Vezi definitia »