BÁNDĂ¹ s.f. 1. Grup de oameni (reuniți mai ales în scopuri rele, necinstite); grup format cu scopul unei acțiuni de subminare a colectivității, de sabotaj etc.; șleahtă, clică. 2. (Glumeț) Grup de prieteni care umblă de obicei împreună. 3. Mică trupă de muzicanți; taraf de lăutari; orchestră, grup de instrumente. [Pl. bande, var. (3) band s.n. / < fr. bande, it. banda < got. bandi – steag, engl. band]. Vezi definitia »

RODOMONTÁDĂ s. f. vorbire, tiradă emfatică; lăudăroșenie, fanfaronadă. (< fr. rodomontade) Vezi definitia »

FOTOCATALÍZĂ, fotocatalize, s. f. Cataliză selectivă produsă de lumină. – Din fr. photocatalyse. Vezi definitia »

RĂPĂTÍȚĂ s. f. (Reg.) Zdreanță; fig. calificativ injurios dat unui om fără valoare. Vezi definitia »

ZIGOPÉTALĂ s.f. Gen de orhidee tropicală cu labeli¹ mari. (din fr. zygopétale) Vezi definitia »