hondoálă (hondoále), s. f. (Trans.) Groapă pe o coastă. – Var. hăndal. Săs. hân, în loc de hauen „a tăia” și Dal (‹ germ. Tal) „vale” (Drăganu, Dacor., V, 365). Vezi definitia »

PSIHOPROFESIOGRÁMĂ, psihoprofesiograme, s. f. Profesiogramă a reacțiilor psihice specifice unui individ. [Pr.: -si-o-] – Din fr. psychoprofessiogramme. Vezi definitia »

APOFÍZĂ, apofize, s. f. 1. Proeminență pe suprafața unui os. Apofiza vertebrelor. 2. Ramificație de formă tubulară sau cilindrică a filoanelor, zăcămintelor, corpurilor eruptive etc., care pătrunde în rocile înconjurătoare. 3. (Arhit.) Mulură concavă care marchează legătura dintre fusul unei coloane și baza ei. – Din fr. apophyse, lat. apophysis. Vezi definitia »

HIDROLÁZĂ s. f. enzimă care descompune prin hidroliză substanțele organice. (< fr. hydrolase) Vezi definitia »

ACĂRÍȚĂ, acărițe, s. f. (Pop.) Cutiuță în care se păstrează ace, ață și alte mărunțișuri necesare la cusut. – Din ac + suf. -ăriță. Vezi definitia »