ȘĂTRÁR, șătrari, s. m. 1. Țigan nomad. 2. (Reg.) Negustor ambulant care vinde în bâlciuri, la șatră (3). 3. Titlu dat boierului care avea în pază corturile unei tabere în timp de război; persoană care avea acest titlu. – Șatră + suf. -ar. Vezi definitia »

CENZITÁR, -Ă, cenzitari, -e, adj. Care are la bază censul (3), întemeiat pe cens. ◊ Sistem (electoral) cenzitar = sistem electoral în care recunoașterea dreptului de vot este în funcție de îndeplinirea de către alegători a anumitor condiții, în primul rând în funcție de avere. – Din fr. censitaire. Vezi definitia »

EBOȘOÁR s.n. (Arte) Dăltiță pentru eboșe. ♦ Daltă folosită de olari, fierari, dulgheri. [< fr. ébauchoir]. Vezi definitia »

INSTRUMENTÁR s. n. totalitatea instrumentelor într-o anumită activitate. (< fr. instrumentaire) Vezi definitia »

știmár, știmáre, s.n. (reg.) pășune. Vezi definitia »