Definita cuvantului astar
astár s. m. – Pînză ordinară. – Mr. astară. Tc. astar „căptușeală”, din per. aster (Șeineanu, II, 27; Meyer 20); cf. ngr. ἀστάρι, alb. bg. astar. Înv. (sec. XVIII). – Der. astaragiu, s. m. (negustor de pînză); astăreală, s. f. (căptușeală); astări, vb. (a căptuși).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu astar
AUTOCÁR, autocare, s. n. Automobil cu caroseria deschisă sau decapotabilă, suspendat pe șase până la zece roți pneumatice, folosit la transportul interurban al unui număr mare de persoane. – După fr. autocar. Vezi definitia »
PRINCIÁR, -Ă adj. 1. de prinț, al unui prinț. 2. (fig.) somptuos, bogat, măreț, îmbelșugat. (< fr. princier) Vezi definitia »
GROSULÁR, grosulare, s. n. (Min.) Varietate de granat2. – Din fr. grossulaire. Vezi definitia »
POSTREVOLUȚIONÁR, -Ă, postrevoluționari, -e, adj. Care urmează după o revoluție. [Pr.: -ți-o-] – Post1- + revoluționar. Vezi definitia »
OSTIÁR s. m. (la romani) portar. (< lat. ostiarius) Vezi definitia »