Definita cuvantului așterne
așterné (aștérn, așternút), vb. – 1. A întinde, a extinde, a expune. – 2. A pune pe hîrtie, a scrie. – 3. A acoperi. – 4. A da jos, a trînti. – 5. (Refl.) A fugi în goana mare (se construiește cu dat.). – 6. (Refl.) A-și petrece timpul cu cineva. – 7. A face patul. – Mr. așternu, aștearnire, megl. ștern, șterniri, istr. (a)șternu. Lat. asternĕre (Cipariu, Gram., 107; Pușcariu 151; Candrea-Dens., 105; REW 8248; DAR); cf. alb. stron, piem. sterni „a pava”, tess. sterni „a întinde paie pe jos vitelor”, sard. isterriri „a desface snopii”, engad. sterner. – Der. așternut, s. n. (lenjerie de pat; pat).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu așterne
COMUNIÚNE, comuniuni, s. f. 1. Legătură puternică, unire strânsă. 2. (Bis.) Împărtășanie, euharistie. [Pr.: -ni-u-] – Din fr. communion, lat. communio, -onis. Vezi definitia »
CONFECȚIÚNE s. f. v. confecție. Vezi definitia »
ASERȚIÚNE, aserțiuni, s. f. (Fil.) Enunț care este dat ca adevărat; p. gener. afirmație. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. assertion, lat. assertio, -onis. Vezi definitia »
RAȚIÚNE, ratiuni, s. f. Facultatea omului de a cunoaște si a pătrunde dincolo de aparențele lucrurilor și fenomenelor, operând cu judecăți si rationamente bazate pe logica umana consacrata; a avea ~ = a fi rational, logic in gandire sau exprimare. Vezi definitia »
LOCUȚIÚNE s. f. grup de cuvinte cu sens unitar, care se comportă din punct de vedere gramatical ca o singură parte de vorbire. (< fr. locution, lat. locutio) Vezi definitia »