EMONCȚIÚNE s. f. eliminare a umorilor superflue (mucozități etc.). (< fr. émonction) Vezi definitia »

șteploáne s.f. (reg.) scândura din partea de jos a pervazului ferestrei. Vezi definitia »

DIOLEFÍNE s. f. pl. diene. (< fr. dioléfines) Vezi definitia »

REPÚNE vb. III. tr. A pune din nou. [P.i. repún. / < re- + pune]. Vezi definitia »

SANCȚIÚNE, sancțiuni, s. f. 1. Aprobare dată unei legi de către șeful statului, pentru a o face executorie; p. ext. confirmare a unui act de către o autoritate sau o instanță superioară celei care l-a emis, pentru a-i da valabilitate. ♦ P. gener. Aprobare, confirmare; consfințire. 2. Pedeapsă prevăzută de lege pentru cei care încalcă dispozițiile ei; p. gener. pedeapsă. ♦ (În dreptul internațional) Sistem de măsuri (economice, financiare, militare) cu caracter de pedeapsă, aplicat unui stat; represalii contra părții care nu respectă obligațiile luate printr-o convenție. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. sanction, lat. sanctio, -onis. Vezi definitia »