scruntár, scruntáre și scruntáruri, s.n. (reg.) 1. loc nisipos sau pietros; scruntărie. 2. loc ridicat, dâmb. 3. râpă cu pietre, făcută de șuvoiul apelor. 4. (în sintagma) scruntar de pădure = pădurice; pâlc de pădure. 5. (adj.) curat. Vezi definitia »

COTIGÁR¹, cotigare, s. n. Căruță joasă și lungă cu care se transportă poveri. [Var.: cotiugár s. n.] – Contaminare între cotigă și car. Vezi definitia »

CRÓSSBAR s.n. Sistem de comutare prin bare comandate de relee, folosit în telefonia automată. [< fr. crossbar]. Vezi definitia »

CELÁR, celare, s. n. Mică încăpere în locuințele țărănești, pentru păstrarea alimentelor și a obiectelor casnice. – Lat. cellarium. Vezi definitia »

PATIBULÁR, -Ă adj. vrednic de spânzurat. (< fr. patibulaire) Vezi definitia »