OPÚS², -Ă, opuși, -se, adj. 1. Care este așezat în fața cuiva sau a ceva, în partea dimpotrivă; p. ext. (despre fenomene, caractere, legi) care nu se poate împăca cu altul; contrar, potrivnic. ♦ (Substantivat, n. art.) Ceea ce se opune altuia. 2. (Mat.; despre unghiuri) Care este așezat, într-o figură geometrică, în fața altui unghi sau în fața uneia dintre laturi; (despre laturi) care este așezat în fața altei laturi sau în fața unuia dintre unghiuri. – V. opune. Vezi definitia »

INCLÚS, -Ă, incluși, -se, adj. Care este cuprins, conținut, înglobat. – V. include. Vezi definitia »

zulús adj. m., s. m., pl. zulúși; adj. f., s. f. zulúsă, pl. zulúse Vezi definitia »

PAPÍRUS s.n. Plantă erbacee acvatică din a cărei tulpină membranoasă se scoteau niște foițe, folosite în antichitate și în evul mediu pentru a se scrie pe ele; foiță, foaie obținută dintr-o asemenea plantă. ♦ Manuscris scris pe astfel de foi. [Pl. -suri. / < fr., lat. papyrus, cf. gr. papyros]. Vezi definitia »

BÓLUS s. n. Argilă fină întrebuințată ca diluant solid. – Germ. Bolus. Vezi definitia »