ILÚSTRU, -Ă, iluștri, -stre, adj. Strălucit, celebru, vestit prin calitățile sale deosebite. – Din fr. illustre, lat. illustris. Vezi definitia »

NEÚTRU, -Ă adj. 1. Care nu ia partea nimănui, care nu este de partea nimănui; (despre un stat) care nu se amestecă în conflictul dintre mai multe state, care nu participă la pacte sau alianțe militare; (despre persoane) neîncadrat în nici o mișcare, în nici un partid etc. 2. Indiferent. 3. Gen neutru (și s.n.) = formă pe care o iau substantivul, adjectivul etc. pentru a denumi în special obiecte inanimate, unele nume colective și generice, precum și unele animale. ◊ Vocală neutră = vocală medială. 4. (Chim.; despre compuși) Care nu prezintă nici caractere de acid, nici caractere de bază. ♦ (Despre corpuri) Care nu are sarcină electrică. [< fr. neutre, it. neutro, cf. lat. neuter – nici unul din doi]. Vezi definitia »

HIGROMÉTRU, higrometre, s. n. Aparat cu care se măsoară umiditatea gazelor. – Din fr. hygromètre. Vezi definitia »

AZOTIMÉTRU s. n. aparat pentru dozarea azotului. (< fr. azotimètre) Vezi definitia »

POLITICÁSTRU, politicaștri, s. m. (Rar; peior.) Om politic lipsit de orizont, preocupat de interese meschine. – Politic + suf. -astru (după poetastru etc.). Vezi definitia »