SUBTÓN s.n. (Muz.) Ton suplimentar mai jos decât cel fundamental. [< sub- + ton]. Vezi definitia »

MICROTRÓN s.n. (Fiz.) Accelerator de electroni de tipul ciclotronului, în care creșterea energiei se obține la trecerea treptată a acestora prin câmpul electric oscilant al unei cavități rezonante. [Cf. engl. microtron, germ. Mikrotron]. Vezi definitia »

FON¹ s. m. unitate de măsură a intensității auditive egală cu intensitatea unui sunet de 1,2⁶ ori mai mare decât intensitatea pragului auditiv inferior. (< fr. phone) Vezi definitia »

FÁUSTPATRON s.n. Aruncător portativ de grenade antitanc. [Pron. fa-ust-. / < germ. Faustpatrone]. Vezi definitia »

EȘANTIÓN, eșantioane, s. n. 1. Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a da posibilitatea să se examineze felul, cantitatea sau valoarea produsului; probă, mostră. 2. (Rad.) Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. [Pr.: -ti-on] – Din fr. échantillon. Vezi definitia »