MONOGÉRMĂ, monogerme, adj. (Bot.; despre semințe) Cu un singur germen. – Din germ. monogerm. Vezi definitia »

TRIGLÍFĂ s. f. v. triglif. Vezi definitia »

OSEÍNĂ s. f. proteină în oase, în piele și cartilaje. (< fr. osséine) Vezi definitia »

gúzlă s. f. instrument muzical popular monocord, un fel de vioară, la unele popoare dalmatice. (din fr., it. guzla) Vezi definitia »

VISCÓZĂ s.f. Substanță siropoasă, obținută din celuloză prin acțiunea unei soluții de carbon, care servește la prepararea unor fire textile artificiale. [< fr. viscose]. Vezi definitia »