COJOÁICĂ, cojoaice, s. f. (Ornit.; reg.) Scorțărel. – Coajă + suf. -oaică. Vezi definitia »

CÚRCĂ, curci, s. f. Femela curcanului; p. ext. curcan. ◊ Curcă bronzată = rasă de curci crescută și în țara noastră, cu greutate corporală mare. ◊ Expr. A fi (sau a sta, a umbla) ca o curcă plouată (sau beată) = a fi (sau a sta, a umbla) abătut, dezorientat, zăpăcit. Nici curcă, nici curcan, se spune despre cel care nu are o situație precisă. Râd și curcile = e din cale-afară de caraghios. – Din bg. kurka. Vezi definitia »

SUFÍTĂ¹ s.f. Foaie de pânză din același material cu cortina, închisă la partea de sus a arlechinului. [< it. soffitto]. Vezi definitia »

FIORITÚRĂ s.f. (Muz.) Notă sau grup de note care servesc să împodobească melodia, executându-se după fantezia interpretului; înfloritură. [Pron. fio-. / < it. fioritura]. Vezi definitia »

TRAVERSÍNĂ, traversine, s. f. Traversă din scheletul de rezistență al unei nave, cu dimensiuni mai mici decât ale traverselor principale. – Din fr. traversin. Vezi definitia »