TEIULÉȚ, teiuleți, s. m. Teișor (1). – Tei + suf. -uleț. Vezi definitia »

BĂLTĂRÉȚ, -EÁȚĂ (‹ baltă) adj., subst. 1. Adj. Din regiunea bălților. 2. S. n. art. Vînt local, cald și umed, care suflă din primăvară pînă în toamnă dinspre S (mai ales în SE țării) în reg. bălților Dunării. 3. S. m. Rasă primitivă locală de porci, pe cale de dispariție, din lunca inundabilă a Dunării. Vezi definitia »

inéț s.m. (reg.) numele unei plante. Vezi definitia »

PESCÚȚ, pescuți, s. m. (Reg.) Peștișor (1). – Pește + suf. -uț. Vezi definitia »

CLĂBẮȚ, clăbéțe s. f. Căciulă din blană de oaie. (din sb. klobuc = căciulă) Vezi definitia »