ANTRÓPIC adj. determinat de acțiunea omului; antropogen. (< fr. anthropique) Vezi definitia »

clic (clícuri), s. n. – (Înv.) Bucurie, plăcere; manifestare zgomotoasă de satisfacție. Sl. klikŭ „strigăt” (Miklosich, Lexicon, 288; Cihac, II, 62); cf. bg. klik. Supraviețuiește în Banat și Olt. – Der. clicui, vb. (a striga de bucurie, a exulta). Vezi definitia »

CUADRISILÁBIC, -Ă adj. v. cvadrisilabic. Vezi definitia »

ANAPTÍCTIC, -Ă Referitor la anaptixă. [< fr. anaptyctique]. Vezi definitia »

ucenic, ucenici s. m. 1. (intl.) hoț începător. 2. (tox.) persoană necalificată care ajută o altă persoană cu studii superioare în chimie să prepare droguri într-un laborator clandestin. Vezi definitia »