PRUNDUIÁȘ, prunduiașe, s. n. (Rar) Prunduleț. – Prund + suf. -uiaș. Vezi definitia »

CHIȚIBÚȘ, chițibușuri, s. n. (Fam.) Fapt, detaliu lipsit de importanță; mărunțiș, fleac. ♦ Tertip, șmecherie de care uzează cineva pentru a obține ceva. – Et. nec. Vezi definitia »

chiondorîș adv. – Chiorîș, cu ochii încrucișați. Origine necunoscută. Aparține fără îndoială aceleiași familii a lui chiomb; și, avînd în vedere vb. închiorcoșa, der. de la onomatopeea chior, se poate propune o origine expresivă. În fonetismul său a înfluențat probabil tc. kandiriș „acțiune și mod de a convinge”, sau, după Scriban, Arhiva, 1914, 133, mag. kondoros „încrețit”; după Șeineanu, I, 115, ar trebui să se gîndească la contaminarea lui chiomb cu chiorîș. – Der. chiondoreală, s.f. (încruntare); (în)chiondora (var. (în)chiondorî), vb. (a se încrunta). Acest ultim cuvînt este fără îndoială identic cu încondura, vb. (a se umfla în pene, a se împăuna, a se fuduli), cuvînt care s-a referit probabil la început la păun (după Șeineanu, II, 145, de la condur „pantof”; împotrivă Graur, BL, VI, 153). Vezi definitia »

1.Ostaș care făcea parte dintr-o legiune romană 2.Membru care facea parte dintr-o organizatie romaneasca nationalista care punea accentul pe valorile spirituale romanesti precum si pe creearea omului nou dupa un model religios(ortodox). Vezi definitia »

ARMĂSĂRÁȘ, armăsărași, s. m. Diminutiv al lui armăsar. Vezi definitia »