ASCLEPIOS (în mitologia greacă), zeul tămăduirii, fiul lui Apolo. În iconografie e reprezentat însoțit de un șarpe. Preluat de romani sub numele de Esculap. Vezi definitia »

SCARIÓS, -OÁSĂ adj. (Bot.; despre unele organe) Mic, tare, semitransparent, care nu este niciodată verde. [Pron. -ri-os. / < fr. scarieux, cf. lat. scariosus]. Vezi definitia »

BÉNTOS s.n. Totalitatea organismelor care trăiesc fixate pe fundul cursurilor de apă sau al mărilor. [< fr. benthos , cf. gr. benthos – fund]. Vezi definitia »

POVĂRÓS, -OÁSĂ, povăroși, -oase, adj. (Înv.) Împovărător, copleșitor. – Povară + suf. -os. Vezi definitia »

HIPOCLORÓS, hipocloroși, adj.m. (În sintagma) Acid hipocloros = acid obținut prin acțiunea clorului asupra unei suspensii de oxid de mercur în apă, folosit ca decolorant. – Din fr. hypochloreux. Vezi definitia »