PIROCLÁSTIC, -Ă adj. (Despre roci) Referitor la piroclastite, format din piroclastite. [< fr. pyroclastique]. Vezi definitia »

TÓPIC, -Ă, topici, -ce, s. f., s. n., adj. I. S. f. 1. (Lingv.) Ordinea cuvintelor în propoziție sau a propozițiilor în frază. ♦ Parte a sintaxei sau a stilisticii care se ocupă cu studiul ordinii cuvintelor în propoziție și a propozițiilor în frază. 2. (La pl.; în retorica antică) Argumente de natură generală, aplicabile în toate cazurile analoage; locuri comune. II. Adj. 1. Care aparține topicii (I), privitor la topică. 2. (Despre nume) Care denumește locuri, localități. III. S. n., adj. (Medicament) aplicat local, extern. – Din fr. topique, it. topica. Vezi definitia »

POLIESTÉRIC, -Ă, poliesterici, -ce, adj. Care este făcut din poliesteri, care conține poliesteri, de poliesteri. [Pr.: -li-es-] – Poliester + suf. -ic. Vezi definitia »

malíc (malícuri), s. n. – Inflație a beregatei. Var. melic. Sb., slov. malik „spiriduș” (Tiktin). Mai puțin probabilă der. propusă de Cihac, II, 514, din mag. mirigy „glandă”. Vezi definitia »

FUNGISTÁTIC, -Ă adj., s.n. (Substanță) care oprește dezvoltarea ciupercilor; micostatic. [Var. fongistatic, -ă adj. / < fr. fongistatique]. Vezi definitia »