smăcui, smăcuiesc v. r. 1. a se unge / a se da cu cremă de față. 2. a se machia. Vezi definitia »

frăsuí (-uésc, frăsuít), vb. refl. – (Mold.) 1. A-și pierde răbdarea, a se agita. – 2. A se plînge. Rut. frasuvaty śa „a se neliniști” (DAR). Vezi definitia »

câlțuí (călțuí), câlțuiésc, vb. IV (înv.) 1. a astupa cu câlți. 2. a destrăma lâna sau stofa. Vezi definitia »

hălăduí (-uésc, hălăduít), vb. – 1. (Înv.) A se refugia, a se adăposti. – 2. A scăpa, a se salva. – 3. A trăi, a locui, a sălășlui. – Var. (înv.) hălăstui. Mag. haladni „a merge în față” (DAR). – Der. hălăduință, s. f. (lăcaș). Vezi definitia »

OTCÂRMUÍ vb. IV v. ocârmui. Vezi definitia »