PROCLÍTIC, -Ă adj. (despre cuvinte; articole nehotărâte, posesive și prefixe) așezat înaintea altui cuvânt, neavând accent propriu. (< fr. proclitique) Vezi definitia »

DIALÉCTIC, -Ă, dialectici, -ce, s.f., adj. 1. S.f. Teorie generală a principiilor devenirii realității, a dezvoltării naturii, societății și gândirii; teorie și metodă generală de cunoaștere a realității și de transformare revoluționară a acesteia. 2. Adj. Care este conform cu principiile dialecticii, care se bazează pe dialectică. Vezi definitia »

LOGONEVRÓTIC, -Ă adj., s.m. și f. (Suferind) de logonevroză. [Cf. fr. logonévrotique]. Vezi definitia »

XANTOCROMÁTIC, -Ă, xantocromatici, -ce, adj. (Med.) Colorat în galben. – Din fr. xanthochromatique. Vezi definitia »

GÉSTIC, -Ă I. adj. referitor la gestică. II. s. f. ansamblu de gesturi, de mișcări (in)voluntare care, alături de mimică, constituie forma nonverbală a comunicării. (< germ. Gestik) Vezi definitia »