MONAZÍT s. n. fosfat natural de ceriu, toriu și alte lantanide. (< fr. monazite) Vezi definitia »

SPILÍT s.n. Rocă vulcanică, adesea alterată. [< fr. spilite]. Vezi definitia »

arhimandrít (arhimandríți), s. m. – Călugăr ortodox cu slujbă înaltă pe lîngă un episcop; adesea este și stareț al unei mănăstiri. Ngr. ἀρχιμανδρίτης, de la μάνδρα „mănăstire” în parte prin intermediul sl. archimandritŭ (Murnu 7). – Der. arhimandrie, s. f. (titlu de arhimandrit), din ngr. ἀρχιμανδρεία. Vezi definitia »

RADIOTEODOLÍT s.n. Radiogoniometru care servește la reperarea în înălțime. [Cf. germ. Radiotheodolit]. Vezi definitia »

ipocrit Vezi definitia »