COMPÚNE vb. I. tr. 1. a alcătui, a forma un întreg. 2. a crea, a elabora o operă literară, muzicală etc. II. refl. a consta, a fi alcătuit din... (<lat. componere) Vezi definitia »

DETONAȚIÚNE s.f. v. detonație. Vezi definitia »

ASPERSIÚNE s. f. 1. stropire cu apă a corpului. 2. metodă de udare cu apă a unei culturi, aruncată sub formă de picături imitând ploaia. (< fr. aspersion, lat. aspersio) Vezi definitia »

NOȚIÚNE, noțiuni, s. f. 1. Formă logică fundamentală a gândirii omenești, care reflectă caracterele generale, esențiale și necesare ale unei clase de obiecte; concept. 2. Cunoștință generală despre valoarea, sensul, însemnătatea unui lucru; idee, concepție despre ceva. 3. (La pl.) Cunoștințe, principii generale de bază într-un anumit domeniu. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. notion, lat. notio, -onis. Vezi definitia »

DEZERȚIÚNE s.f. Dezertare. [Pron. -ți-u-. / < fr. désertion]. Vezi definitia »