AMBÍȚIE, ambiții, s. f. Dorință arzătoare de a realiza ceva; dorință de glorie, de onoruri, de parvenire. ◊ Expr. A pune pe cineva (sau a se pune) la ambiție = a (se) ambiționa. [Var.: (înv.) ambițiúne s. f.] – Din fr. ambition, lat. ambitio, -onis. Vezi definitia »

FACTOLOGÍE s. f. Aglomerare de date și fapte într-o operă științifică ori literară, adesea fără interpretarea semnificației lor. – Cf. rus. faktologiia. Vezi definitia »

STOECHIOLOGÍE s.f. v. stechiologie. Vezi definitia »

KYRIE s.f. (Muz.) Începutul unei invocații într-o misă cântată. [Cf. it., fr. kyrie < gr. Kyrie eleison]. Vezi definitia »

STIPULÁȚIE, stipulații, s. f. (Jur.) Prevedere, clauză menționată într-un act, sau într-un contract. – Din fr. stipulation, lat. stipulatio. Vezi definitia »